Fișă de articol.

Image Alt

O mănăstire închinată eroilor Marii Uniri: „Sfântul Ilie Proorocul” din Topliţa (judeţul Harghita) / A holy monastery dedicated to the heroes of the Great Union: „Saint Elijah the Prophet” from Topliţa (Harghita county)

Autori
Secţiunea
Descriptori
Excerpt Biserica de lemn a Mănăstirii Sf. Ilie Proorocul
din Topliţa, biserică ridicată în Transilvania,
dar cu certe influenţe moldoveneşti, a
fost construită în anul 1847 în satul Stânceni
din judeţul Mureş şi a fost mutată în 1911 în
Topliţa de către Episcopul Caransebeşului,
Elie Miron Cristea, pentru a fi ferită de demolare.
Între 1924-1927 biserica a fost restaurată
sub supravegherea Secţiunii pentru Transilvania
a Comisiunii Monumentelor Istorice şi
înzestrată, fiind destinată a deveni biserică a
mănăstirii înfiinţată de Patriarhul Miron Cristea
„ca să proslăvească în veci numele Domnului
şi să se pomenească în ea ostaşii români
căzuţi pe strămoşescul pământ al Basarabiei,
al Bucovinei şi al Ardealului, pentru dezrobirea
lor; în cripta amenajată sub biserică urmau
să fie înmormântaţi membrii familiei
ctitorului. Componenta cea mai veche şi mai
importantă din punct de vedere arhitectural
şi istoric a ansamblului mănăstirii este biserica
de lemn. Aceasta este o biserică blockbau,
cu plan triconc, cu abside poligonale la exterior
şi interior şi cu pronaos poligonal. Accesul
în biserică, pe latura de sud a pronaosului,
este protejat de un pridvor surmontat de
clopotniţă. La interior absidele şi pronaosul
sunt acoperite cu „calote” din triunghiuri curbe
pe baze octogonale, iar naosul are o boltă
supraînălţată, longitudinală, cu terminaţii
poligonale, cu trei laturi, spre est şi vest. Arcade
pe baluştri pătraţi, asemănători celor ai
pridvorului, delimitează naosul de pronaos.
Pictura murală de la interior, tempera pe
pânză maruflată, este opera pictorului Dimitrie
Belizarie, ajutat de o echipă formată din
doi pictori, dintre care unul era, cu siguranţă,
George Russu, cel care a pictat şi icoanele din
tâmplă. Tabloul votiv de pe pereţii de vest şi
nord-vest ai pronaosului poartă urmele unei
repictări neîndemânatice în ulei. Biserica are
două pisanii: pisania propriu-zisă, deasupra
uşii de acces din pronaos şi o a doua cu litere
chirilice, mai degrabă un istoric rezumat al bisericii,
care este situată în naos, între scenele
de pe boltă şi scenele de pe pereţi.
Paginaţia |<    <<  176-181   >>    >|
Descarcă fişierul
Titlul volumului de apariție
  • Revista Monumentelor Istorice: RMI; anul 2019–2022; seria nouă
    • Revista Monumentelor Istorice: RMI; anul 2019–2022; seria nouă
    • Intră pe volum